Urmele istorice ale acestei asezari sunt pe cat de sporadice, pe atat de indepartate ca timp. Ca a existat aici o straveche asezare preistorica nu poate fi negat, desi au fost facute mai putine lucrari arheologice decat in alte zone istorice. Putinele sapaturi au confirmat la sfarsitul veacului trecut existenta, in zona Predealului, a unui depozit de bronz datand din neolitic (1200-800 î.Hr.), compus din coliere masive, o sabie frumos mestesugita si un topor cu tortita si gura imbucatoare.
Absenta urmelor de arheologie romana presupune ca legiunile romane, speriate de defileul Posada, au ocolit zona, preferand Valea Teleajenului si pasul de la Tabla Butii, in trecerea lor spre Transilvania. Se mentioneaza faptul ca, pe aici, prin pulberea drumului care serpuieste printre muntii Bucegi, ostenii lui Mihai Viteazul au batut trapul pe la anul 1600, poposind in zona Predeal, in glorioasa lor trecere spre Transilvania, pentru a infaptui nazuinta de veacuri a poporului roman – unirea celor trei provincii romanesti: Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova. Numele asezarii a starnit interes pentru mai multi exegeti, majoritatea ramanand la concluzia ca este o denumire latina, traducand termenul latin „Pre Deal” prin „mai sus decat dealul”, „in fata dealului” sau „mosie dependente”.
Putem sublinia trei momente importante in evolutia localitatii: